[Emacs-diffs] Changes to emacs/etc/TUTORIAL.ro [lexbind]

[Miles Bader]

Index: emacs/etc/TUTORIAL.ro
diff -c /dev/null emacs/etc/TUTORIAL.ro:1.2.18.1
*** /dev/null   Tue Oct 14 19:08:09 2003
--- emacs/etc/TUTORIAL.ro       Tue Oct 14 19:08:04 2003
***************
*** 0 ****
--- 1,1114 ----
+ Copyright (c) 1998 Free Software Foundation  -*-coding: latin-2;-*-
+ Traducere din englezã de Tudor Hulubei <address@hidden>.
+ Mulþumiri Aidei Hulubei <address@hidden> pentru corecturi ºi sugestii.
+ 
+ A se citi sfârºitul pentru condiþii.
+ 
+ Aceastã versiune a fost produsã plecând de la versiunea în limba
+ englezã, care este
+ Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc.
+ 
+ Citiþi acum versiunea româneascã a tutorialului de Emacs.
+ 
+ Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumitã
+ CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT).  În loc
+ sã scriem META sau CONTROL de fiecare datã când vrem sã prefixãm un
+ caracter, vom folosi urmãtoarele prescurtãri:
+ 
+  C-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta CONTROL în timp ce tastaþi
+        caracterul <chr>.  Astfel, C-f înseamnã: þineþi apãsatã tasta
+        CONTROL ºi tastaþi f.
+ 
+  M-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta META, EDIT sau ALT în timp
+        ce tastaþi <chr>.  Dacã nu existã tasta META, EDIT sau ALT,
+        tastaþi <ESC>, ridicaþi ºi apoi tastaþi caracterul <chr>.
+        Am notat cu <ESC> tasta ESC.
+ 
+ Observaþie importantã: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaþi C-x
+ C-c.  (Douã caractere.)  Caracterele ">>" la marginea din stânga
+ reprezintã instrucþiuni pentru a încerca o comandã.  De exemplu:
+ <<Liniile goale introduse aici de iniþializarea comenzii help-with-tutorial>>
+ >> Acum tastaþi C-v (citirea urmãtorului ecran) pentru a vã muta la
+    urmãtorul ecran.  (Executaþi aceastã comandã acum, tinând apãsatã
+    tasta CONTROL în timp ce tastaþi v).  De acum înainte faceþi acest
+    lucru din nou, de fiecare datã când terminaþi de citit ecranul.
+ 
+ De remarcat cã existã o zonã de suprapunere de douã linii când vã
+ mutaþi de la un ecran la altul; aveþi astfel o oarecare continuitate
+ în citirea textului.
+ 
+ Primul lucru pe care trebuie sã-l stiþi este cum sã vã deplasaþi din
+ loc în loc în text.  ªtiþi deja cum sã vã mutaþi la urmãtorul ecran cu
+ C-v.  Pentru a vã deplasa înapoi un ecran, tastaþi M-v (þineþi apãsatã
+ tasta META ºi tastaþi v, sau <ESC> v dacã nu aveþi o tastã META, EDIT,
+ sau ALT).
+ 
+ >> Încercaþi sã tastaþi M-v ºi apoi C-v de câteva ori.
+ 
+ 
+ * SUMAR
+ -------
+ 
+ Urmãtoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
+ 
+       C-v     avanseazã un ecran
+       M-v     înapoi un ecran
+       C-l     ºterge ecranul ºi reafiºeazã totul poziþionând textul
+               de lângã cursor în centrul ecranului.  (Este C-L, nu
+               C-1.)
+ 
+ >> Gãsiþi cursorul ºi þineþi minte ce text este în jurul lui.
+    Apoi tastaþi C-l.  Gãsiþi cursorul din nou ºi observaþi cã textul
+    de lângã cursor este acelaºi.
+ 
+ 
+ * COMENZI DE BAZÃ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
+ ---------------------------------------------
+ 
+ Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vã mutaþi la o anumitã
+ poziþie în textul de pe ecran?
+ 
+ Sunt mai multe modalitaþi în care puteþi face acest lucru.  Cel mai
+ simplu este sã folosiþi comenzile C-p, C-b, C-f ºi C-n.  Fiecare din
+ aceste comenzi mutã cursorul o linie sau coloanã într-o anumitã
+ direcþie pe ecran.  Diagrama urmãtoare prezintã aceste patru comenzi
+ ºi aratã direcþiile în care ele mutã cursorul.
+ 
+                        Linia precedentã, C-p
+                                 :
+                                 :
+     Înapoi, C-b .... Poziþia curentã a cursorului .... Înainte, C-f
+                                 :
+                                 :
+                        Linia urmãtoare, C-n
+ 
+ >> Mutaþi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
+    C-p.  Tastaþi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramã centratã pe
+    ecran.
+ 
+ Vi se va pãrea probabil mai simplu sã vã amintiþi aceste comenzi
+ gândindu-vã la semnificaþia lor în limba englezã: P pentru previous, N
+ pentru next, B pentru backward ºi F pentru forward.  Acestea sunt
+ comenzile de bazã pentru poziþionarea cursorului ºi le veþi folosi tot
+ timpul, deci ar fi foarte util sã le învãþaþi acum.
+ 
+ >> Tastaþi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceastã linie.
+ 
+ >> Mutaþi-vã în interiorul liniei cu C-f-uri ºi apoi în sus cu
+    C-p-uri.  Urmãriþi ce face C-p atunci când cursorul este în
+    mijlocul liniei.
+ 
+ Fiecare linie se terminã cu un caracter NEWLINE care o separã de linia
+ urmãtoare.  Ultima linie în fiºierele dumneavoastrã ar trebui sã aibã
+ un asemenea caracter la sfârºit (deºi Emacs-ul nu-l necesitã).
+ 
+ >> Încercaþi sã tastaþi C-b la începutul unei linii.  Cursorul ar
+    trebui sã se mute la sfârºitul liniei precedente, din cauza
+    trecerii peste caracterul NEWLINE.
+ 
+ C-f poate sã treacã peste un caracter NEWLINE, la fel ca ºi C-b.
+ 
+ >> Tastaþi câteva C-b-uri, pentru a vã familiariza cu poziþia
+    cursorului.  Tastaþi apoi câteva C-f-uri pentru a vã întoarce la
+    sfârºitul liniei.  Încã un C-f ºi vã veþi muta la linia urmãtoare.
+ 
+ Când ajungeþi sã treceþi peste începutul sau sfârºitul ecranului,
+ textul aflat dincolo de margine intrã în ecran, permiþându-i
+ Emacs-ului sã mute cursorul la poziþia specificatã, fãrã a ieºi din
+ zona vizibilã (ecran).  Aceastã operaþiune se numeste în limba englezã
+ "scrolling".
+ 
+ >> Încercaþi sã mutaþi cursorul în afara pãrþii de jos a ecranului cu
+    C-n ºi observaþi ce se întamplã.
+ 
+ Dacã mutatul caracter cu caracter este lent, puteþi muta cursorul
+ cuvânt cu cuvânt.  M-f (META-f) avanseazã cursorul cu un cuvânt, iar
+ M-b mutã cursorul un cuvânt înapoi.
+ 
+ >> Tastaþi câteva M-f-uri ºi apoi câteva M-b-uri.
+ 
+ Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mutã la sfârºitul
+ cuvântului.  Când cursorul este în spaþiul dintre cuvinte, M-f îl mutã
+ la sfârºitul cuvântului urmãtor.  M-b acþioneazã similar, dar în
+ direcþia opusã.
+ 
+ >> Tastaþi M-f ºi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri ºi
+    C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f ºi M-b din diverse
+    poziþii în interiorul cuvintelor ºi între ele.
+ 
+ Observaþi paralela între C-f ºi C-b pe de o parte, ºi M-f ºi M-b pe de
+ cealaltã parte.  De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
+ operaþii referitoare la unitãþile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
+ paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL opereazã pe unitãþi de
+ bazã, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
+ linii, etc).
+ 
+ Aceastã paralelã se aplicã ºi între linii ºi fraze: C-a ºi C-e mutã
+ cursorul la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei linii, în timp ce
+ M-a ºi M-e îl mutã la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei fraze.
+ 
+ >> Încercaþi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
+    Încercaþi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.
+ 
+ Remarcaþi cum repetarea tastãrii lui C-a nu schimbã nimic, în timp ce
+ repetarea tastãrii lui M-a mutã cursorul la fraza urmãtoare.  Deºi
+ aceste operaþii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturalã.
+ 
+ Poziþia cursorului în text mai este numitã ºi "punct" ("point" în
+ limba englezã).  Cursorul aratã pe ecran poziþia punctului în text.
+ 
+ Operaþiile ce mutã cursorul (inclusiv comenzile ce mutã cursorul
+ cuvânt cu cuvânt sau frazã cu frazã) sunt prezentate în sumarul
+ urmãtor:
+ 
+       C-f     avanseazã un caracter
+       C-b     înapoi un caracter
+ 
+       M-f     avanseazã un cuvânt
+       M-b     înapoi un cuvânt
+ 
+       C-n     avanseazã o linie
+       C-p     înapoi o linie
+ 
+       C-a     înapoi la începutul liniei
+       C-e     avanseazã la sfârºitul liniei
+ 
+       M-a     înapoi la începutul frazei
+       M-e     avanseazã la sfârºitul frazei
+ 
+ >> Exersaþi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
+    folosite.
+ 
+ Douã alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
+ (META Mai-mic), care mutã cursorul la începutul textului, ºi M-> (META
+ Mai-mare), care mutã cursorul la sfârºitul textului.
+ 
+ Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei ºi deci este
+ necesar sã apãsaþi tasta SHIFT în acelaºi timp.  Pe aceste terminale
+ este nevoie sã apãsaþi SHIFT ºi când tastaþi M-<; fãrã tasta SHIFT,
+ aþi apãsa M-virgulã.
+ 
+ >> Încercaþi M-< acum, pentru a vã muta la începutul tutorialului.
+    Folosiþi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.
+ 
+ >> Încercaþi M-> acum, pentru a vã muta la sfârºitul tutorialului.
+    Folosiþi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.
+ 
+ Puteþi de asemenea sã mutaþi cursorul cu tastele sãgeþi, dacã
+ terminalul are asemenea taste.  Se recomandã însã acomodarea cu C-b,
+ C-f, C-n ºi C-p din trei motive.  În primul rând, aceste taste
+ funcþioneazã pe toate tipurile de terminale.  În al doilea rând, odatã
+ ce vã obiºnuiþi cu Emacs-ul, veþi remarca faptul cã tastarea lor este
+ mai rapidã decât cea a tastelor sãgeþi (pentru cã nu trebuie sã vã
+ schimbaþi poziþia mâinilor pe tastaturã).  În al treilea rând, odatã
+ format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
+ comenzile avansate de mutat cursorul se învaþã foarte uºor.
+ 
+ Majoritatea comenzilor Emacs acceptã un argument numeric; pentru
+ majoritatea comenzilor, acest argument reprezintã un contor de
+ repetiþie.  Contorul de repetiþie se introduce tastând C-u, cifrele ce
+ alcãtuiesc contorul ºi apoi comanda.  Dacã aveþi tasta META (EDIT sau
+ ALT), existã ºi o altã alternativã pentru a introduce un argument
+ numeric: tastaþi cifrele în timp ce þineþi tasta META apãsatã.  Se
+ recomandã însã folosirea metodei cu C-u, deoarece funcþioneazã pe
+ orice terminal.
+ 
+ De exemplu, C-u 8 C-f avanseazã cursorul cu opt caractere.
+ 
+ >> Încercaþi sã folosiþi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
+    muta cursorul dintr-o singurã comandã pe o linie apropiatã de
+    aceasta.
+ 
+ Majoritatea comenzilor utilizeazã argumentul numeric ca un contor de
+ repetitie.  Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
+ C-v si M-v sunt printre aceste excepþii.  Când li se dã un argument
+ numeric, ele mutã ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
+ linii, nu de ecrane.  De exemplu, C-u 4 C-v mutã ecranul cu 4 linii.
+ 
+ >> Încercaþi sã tastaþi C-u 8 C-v acum.
+ 
+ Aceastã comandã trebuie sã mute ecranul în sus cu 8 linii.  Dacã
+ doriti sã îl mutaþi înapoi, puteþi sã-i daþi lui M-v un argument
+ numeric.
+ 
+ Dacã folosiþi sistemul X Window, existã probabil o zonã rectangularã
+ numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului.  Puteþi deplasa
+ textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
+ 
+ >> Încercaþi sã apãsaþi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
+    butonului din scroll bar.  Aceasta ar trebui sã mute textul la o
+    poziþie determinatã de cât de sus sau de jos aþi apãsat pe scroll
+    bar.
+ 
+ >> Încercaþi sã mutaþi mouse-ul în sus ºi în jos þinând butonul din
+    mijloc apãsat.  Veþi vedea cã textul se deplaseazã în sus ºi în jos
+    corespunzãtor cu miºcarea mouse-ului.
+ 
+ 
+ * CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
+ ---------------------------
+ 
+ Dacã Emacs-ul înceteazã sã vã raspundã la comenzi, îl puteþi opri,
+ fãrã sã pierdeþi modificãrile fãcute pânã acum, tastând C-g.  Puteþi
+ folosi C-g pentru a opri o comandã care dureazã prea mult.
+ 
+ Puteþi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
+ numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriþi sã o continuaþi.
+ 
+ >> Tastaþi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
+    tastaþi C-g.  Tastaþi apoi C-f.  Cursorul ar trebui sã se mute un
+    singur caracter, pentru cã aþi oprit introducerea argumentului
+    numeric cu C-g.
+ 
+ Dacã aþi tastat un <ESC> din greºealã, puteþi sã-l anulaþi cu un C-g.
+ 
+ 
+ * COMENZI DEZAFECTATE
+ ---------------------
+ 
+ Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aºa fel încât
+ utilizatorii sã nu le poatã folosi din neatenþie.
+ 
+ Dacã tastaþi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afiºa un mesaj
+ spunând ce comandã aþi tastat ºi întrebându-vã dacã doriþi sã
+ continuaþi.
+ 
+ Dacã într-adevãr doriþi sã încercaþi comanda respectivã, tastaþi
+ SPAÞIU.  În mod normal, dacã nu doriþi sã executaþi comanda
+ dezafectatã, rãspundeþi cu "n".
+ 
+ >> Tastaþi <ESC> : (care este o comandã dezafectatã), apoi tastaþi n
+    ca rãspuns la întrebarea pusã de Emacs.
+ 
+ 
+ * FERESTRE
+ ----------
+ 
+ Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afiºând propriul sãu
+ text.  Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor
+ multiple.  Acum vrem sã explicãm cum sã închideþi ferestrele care ar
+ putea apare ca rezultat al afiºãrii unor documentaþii sau rezultate
+ specifice anumitor comenzi.  Este simplu:
+ 
+       C-x 1   o singurã fereastrã (adicã închide toate celelalte
+               ferestre).
+ 
+ Asta înseamnã CONTROL-x urmat de cifra 1.  C-x 1 mãreºte fereastra
+ care conþine cursorul pânã când ocupã întregul ecran.  Toate celelalte
+ ferestre sunt distruse.
+ 
+ >> Mutaþi cursorul la aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
+ 
+ >> Tastaþi C-h k C-f.  Observaþi cum aceastã fereastrã se micºoreazã,
+    în timp ce o nouã fereastrã apare, afiºând documentaþia comenzii
+    C-f.
+ 
+ >> Tastaþi C-x 1 ºi observaþi cum noua fereastrã dispare.
+ 
+ 
+ * INTRODUCEREA ªI ªTERGEREA
+ ---------------------------
+ 
+ Dacã vreþi sã introduceþi text, pur ºi simplu tastaþi textul dorit.
+ Caracterele pe care le puteþi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
+ interpretate de Emacs ca text ºi introduse imediat.  Tastaþi <Return>
+ (tasta mai este etichetatã <Enter> uneori) pentru a introduce un
+ caracter NEWLINE.
+ 
+ Puteþi ºterge ultimul caracter pe care l-aþi introdus tastând
+ <Delete>.  <Delete> este o tastã pe tastaturã etichetatã "Del" sau
+ "Delete".  În unele cazuri tasta "Backspace" poate acþiona ca
+ <Delete>, dar nu întotdeauna!
+ 
+ Mai general, <Delete> ºterge caracterul dinaintea poziþiei curente a
+ cursorului.
+ 
+ >> Executaþi urmãtoarele operaþii acum - tastaþi câteva caractere,
+    apoi ºtergeþi-le tastând <Delete> de câteva ori.  Nu vã temeþi cã
+    veþi schimba acest fiºier; nu veþi altera versiunea principalã a
+    tutorialului.  Aceasta este copia dumneavoastrã personalã.
+ 
+ Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentatã
+ pe o linie de ecran, linia de text este continuatã pe urmãtoarea linie
+ de pe ecran.  Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
+ indicã o linie care a fost continuatã.
+ 
+ >> Introduceþi text pânã când depãºiþi cu câteva caractere marginea
+    din dreapta a ecranului.  Veþi observa apariþia liniei de
+    continuare.
+ 
+ >> Folosiþi <Delete>-uri pentru a ºterge textul pânã când linia încape
+    din nou pe o linie de ecran.  Linia de continuare va dispãrea.
+ 
+ Puteþi ºterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter.  ªtergerea
+ unui NEWLINE dintre douã linii concateneaza cele douã linii.  Dacã
+ linia rezultatã este prea lungã pentru a fi afiºatã pe ecran, va fi
+ afiºatã cu o linie de continuare.
+ 
+ >> Mutaþi cursorul la începutul unei linii ºi tastaþi <Delete>.
+    Aceasta concateneazã linia curentã cu cea precedentã.
+ 
+ >> Tastaþi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE ºters.
+ 
+ Aºa cum vã reamintiþi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
+ argument numeric ce acþioneazã ca un contor de repetiþie; introducerea
+ caracterelor ascultã aceleaºi reguli.  Un argument numeric dat unui
+ caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numãrul
+ specificat de ori.
+ 
+ >>  Încercaþi asta acum - tastaþi C-u 8 * pentru a introduce ********.
+ 
+ Aþi învãþat acum metodele elementare de tastat ºi corectat erori în
+ Emacs.  Puteþi de asemenea ºterge cuvinte sau linii.  Acesta este un
+ sumar al operaþiilor de ºtergere.
+ 
+       <Delete>     ºterge caracterul de dinaintea cursorului
+       C-d          ºterge caracterul de dupã cursor
+ 
+       M-<Delete>   ºterge cuvântul de dinaintea cursorului
+       M-d          ºterge cuvântul de dupã cursor
+ 
+       C-k          ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
+                    liniei
+       M-k          ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
+                    frazei
+ 
+ De remarcat cã <Delete> ºi C-d versus M-<Delete> ºi M-d extind
+ paralela începutã de C-f ºi M-f (<Delete> nu este cu adevãrat un
+ caracter bazat pe CONTROL, dar nu o sã ne ocupãm de asta acum).  C-k
+ ºi M-k sunt ca C-e ºi M-e, într-un fel, dacã facem o paralelã între
+ linii ºi fraze.
+ 
+ Când ºtergeþi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
+ pãstreazã intern textul distrus în aºa fel încât îl puteþi restaura.
+ Termenul folosit de Emacs pentru operaþiunea de restaurare a textului
+ distrus este "yanking".  Puteþi restaura textul distrus fie în acelaºi
+ loc, fie în alt loc în fiºier.  Puteþi de asemenea restaura textul de
+ mai multe ori pentru a face mai multe copii.  Comanda de restaurare
+ este C-y.
+ 
+ Diferenþa dintre "distrugerea" ºi "ºtergerea" unei porþiuni din text
+ este aceea ca porþiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
+ ce porþiunile de text "ºterse", nu.  În general, comenzile care
+ distrug porþiuni semnificative din text, pãstreazã intern textul
+ respectiv, în timp ce comenzile care ºterg doar un caracter, linii
+ goale sau spaþii, nu fac acest lucru.
+ 
+ >> Mutaþi cursorul la începutul unei linii care nu este goalã.
+    Tastaþi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivã.
+ >> Tastaþi C-k o a doua oarã.  Veþi observa distrugerea caracterului
+    NEWLINE de la sfârºitul liniei.
+ 
+ Dupã cum vedeþi, un singur C-k distruge conþinutul liniei, iar un al
+ doilea C-k distruge linia însãºi, facând toate celelalte linii sã se
+ mute în sus.  C-k trateazã un argument numeric în mod special:
+ distruge numãrul specificat de linii ºi conþinutul lor.  Aceastã
+ comportare nu este doar o simplã repetiþie.  C-u 2 C-k distruge douã
+ linii ºi NEWLINE-urile de dupã ele; tastând C-k de douã ori nu
+ obþineþi acelaºi rezultat.
+ 
+ Pentru a extrage ultimul text distrus ºi a-l plasa la poziþia curentã
+ a cursorului, tastaþi C-y.
+ 
+ >> Tastaþi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
+ 
+ Gânditi-vã la C-y ca ºi cum aþi recupera ceva ce v-a fost luat.
+ Observaþi cã dacã executaþi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
+ distrus este stocat într-o singurã bucatã, în aºa fel încât un singur
+ C-y va restaura toate liniile.
+ 
+ >> Tastaþi acum C-k de câteva ori.
+ 
+ Acum încercaþi sã restauraþi textul distrus:
+ 
+ >> Tastaþi C-y.  Mutaþi apoi cursorul câteva linii mai jos ºi tastaþi
+    C-y din nou.  Veþi vedea cum se copiazã porþiuni de text.
+ 
+ Ce faceþi dacã aveþi porþiuni de text pe care vreþi sã le restauraþi,
+ dar între timp distrugeþi o altã porþiune de text?  C-y va restaura
+ porþiunea de text care a fost distrusã cel mai recent.  Cu toate
+ acestea, textul distrus anterior nu este pierdut.  Puteþi sã-l
+ restauraþi folosind comanda M-y.  Dupã ce aþi executat C-y pentru a
+ obþine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veþi înlocui textul
+ ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui.  Tastând
+ M-y de mai multe ori puteþi obþine porþiuni de text distrus din ce în
+ ce mai vechi.  Odatã ajunºi la textul care vã intereseazã, puteþi sã
+ continuaþi editarea fãrã sã mai faceþi nimic special, lasând textul
+ restaurat în poziþia în care se gãseºte.
+ 
+ Dacã tastaþi M-y de suficient de multe ori, veþi ajunge în cele din
+ urmã la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).
+ 
+ >> Distrugeþi o linie, mutaþi-vã puþin în jurul ei, distrugeþi o altã
+    linie.  Executaþi apoi C-y pentru a obþine înapoi cea de-a doua
+    linie distrusã.  Executaþi apoi M-y ºi veþi constata cã este
+    înlocuitã de prima linie distrusã.  Executaþi mai multe M-y-uri ºi
+    observaþi ce obþineþi.  Continuaþi sã le executaþi pânã când a doua
+    linie apare din nou, etc.  Dacã doriþi, puteþi încerca sã-i daþi
+    comenzii M-y argumente numerice pozitive ºi negative.
+ 
+ 
+ * ANULARE
+ ---------
+ 
+ Dacã faceþi o schimbare în text, ºi apoi constataþi cã aþi greºit,
+ puteþi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
+ 
+ În mod normal, C-x u anuleazã schimbãrile fãcute de o comandã; dacã
+ repetaþi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouã repetiþie anuleazã
+ încã o comandã.
+ 
+ Existã însã douã excepþii: comenzile care nu schimbã textul nu sunt
+ luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul ºi
+ cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
+ tratate în grupuri de maxim 20.  (Motivaþia din spatele acestei
+ abordãri este aceea de a reduce numãrul de C-x u-uri pe care trebuie
+ sã le tastaþi pentru anularea inserãrilor de text).
+ 
+ >> Distrugeþi linia aceasta cu C-k, apoi tastaþi C-x u; linia ar
+    trebui sã reaparã.
+ 
+ C-_ este o altã comandã de anulare; funcþioneazã exact ca ºi C-x u,
+ dar este mai uºor de tastat de mai multe ori la rând.  Dezavantajul
+ lui C-_ este cã pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
+ Din acest motiv existã C-x u.  Pe unele terminale se poate sã tastaþi
+ C-_ tastând "/" în timp ce þineþi apãsatã tasta CONTROL.
+ 
+ Un argument numeric la C-_ sau C-x u acþioneazã ca un contor de
+ repetiþie.
+ 
+ 
+ * FIªIERE
+ ---------
+ 
+ Pentru a face permanente modificãrile din textul pe care îl editaþi,
+ trebuie sã-l stocaþi (salvaþi) într-un fiºier.  Altminteri,
+ modificãrile se vor pierde în momentul pãrãsirii Emacs-ului.  Puneþi
+ textul într-un fiºier "deschizând" (sau "vizitând") fiºierul.
+ 
+ Deschiderea unui fiºier înseamnã cã puteþi vedea conþinutul fiºierului
+ în Emacs.  Este ca ºi cum aþi edita chiar fiºierul, singura diferenþã
+ fiind aceea cã schimbãrile nu devin permanente pânã când nu îl
+ "salvaþi" ("save" în limba englezã).  Se evitã astfel existenþa în
+ sistem a unor fiºiere incomplet modificate atunci când nu doriþi acest
+ lucru.  Chiar ºi când salvaþi fiºierul, Emacs-ul pãstreazã fiºierul
+ iniþial (cu un nume schimbat) în aºa fel încât sã-l puteþi recupera în
+ cazul în care decideþi cã modificãrile efectuate au fost greºite.
+ 
+ Aproape de marginea de jos a ecranului veþi observa o linie care
+ începe ºi se terminã cu minusuri, ºi conþine ºirul "--:-- TUTORIAL.ro"
+ sau ceva în genul acesta.  Aceastã parte a ecranului aratã întotdeauna
+ numele fiºierului pe care îl vizitaþi.  Acum vizitaþi fiºierul
+ "TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastrã de încercãri a
+ tutorialului în limba românã.  Orice fiºier aþi edita, numele acelui
+ fiºier va apãrea în poziþia respectivã.
+ 
+ Comenzile pentru gãsirea ºi salvarea fiºierelor sunt diferite de
+ celelalte comenzi pe care le-aþi învãþat, în sensul cã sunt compuse
+ din douã caractere.  Amândouã încep cu caracterul C-x.  Existã o
+ întreagã serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
+ legate de fiºiere, buffere ºi alte lucruri înrudite.  Aceste comenzi
+ sunt compuse din douã, trei sau patru caractere.
+ 
+ Comenzii de deschidere a unui fiºier trebuie sã îi spuneþi numele
+ fiºierului dorit.  Spunem despre comandã ca "citeºte un argument de la
+ terminal" (în acest caz, argumentul este numele fiºierului).  Dupã ce
+ tastaþi comanda
+ 
+       C-x C-f (deschide un fiºier)
+ 
+ Emacs-ul vã va cere sã introduceþi numele fiºierului.  Numele pe care
+ îl tastaþi apare pe ultima linie a ecranului.  Aceastã linie se
+ numeste "minibuffer" când este folositã pentru acest tip de
+ introducere.  Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite ºi
+ pentru editarea numelui fiºierului.
+ 
+ În timp ce introduceþi numele fiºierului (sau orice alt tip de
+ introducere de date în minibuffer), puteþi anula comanda cu C-g.
+ 
+ >> Tastaþi C-x C-f, apoi tastaþi C-g.  Aceasta anuleazã minibuffer-ul,
+    ºi, de asemenea, anuleazã comanda C-x C-f care îl folosea.  În
+    concluzie, nu veþi mai deschide nici un fiºier.
+ 
+ Când aþi terminat de introdus numele fiºierului, tastaþi <Return>
+ pentru a-l încheia.  Dupã aceasta, comanda C-x C-f începe sã lucreze
+ ºi deschide fiºierul pe care l-aþi ales.  Minibuffer-ul dispare când
+ comanda C-x C-f se terminã.
+ 
+ Dupã câteva momente, conþinutul fiºierului apare pe ecran ºi îl puteþi
+ edita.  Când doriti sã faceþi schimbãrile permanente, tastaþi comanda
+ 
+       C-x C-s (salveazã fiºierul)
+ 
+ Aceasta copiazã textul din Emacs într-un fiºier.  Prima oarã când
+ faceþi acest lucru, Emacs-ul redenumeºte fiºierul iniþial în aºa fel
+ încât sã nu se piardã.  Noul nume este creat prin adãugarea
+ caracterului "~" la numele iniþial.
+ 
+ Când operaþiunea de salvare este terminatã, Emacs-ul afiºeazã numele
+ fiºierului salvat.  Se recomandã salvarea la intervale relativ mici,
+ pentru a nu pierde prea multã muncã în cazul unei eventuale blocãri a
+ sistemului.
+ 
+ >> Tastaþi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
+    Aceasta ar trebui sã afiºeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
+    jos a ecranului.
+ 
+ OBSERVAÞIE: În unele sisteme, tastarea comenzii C-x C-s va bloca
+ ecranul ºi nu veþi mai primi nici un de rãspuns din partea Emacs-ului.
+ Aceasta indicã faptul cã o facilitate a sistemului de operare numitã
+ "controlul fluxului" ("flow control" în limba englezã) intercepteazã
+ C-s, nelasându-l sã ajungã la Emacs.  Pentru deblocarea ecranului,
+ tastaþi C-q.  Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
+ "facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
+ din manualul Emacs-ului.
+ 
+ Puteþi deschide un fiºier existent, pentru a-l vedea sau edita.
+ Puteþi de asemenea deschide un fiºier care nu existã.  Aceasta este
+ modalitatea în care creaþi noi fiºiere cu Emacs-ul: deschideþi
+ fiºierul (care va fi gol iniþial), apoi începeþi sã introduceþi text
+ în el.  Când îi veþi cere sã "salveze" fiºierul, Emacs-ul va crea
+ fiºierul cu textul pe care l-aþi introdus.  De acum înainte puteþi
+ considera cã editaþi un fiºier existent.
+ 
+ 
+ * BUFFERE
+ ---------
+ 
+ Dacã deschideþi un al doilea fiºier cu C-x C-f, primul va continua sã
+ existe în Emacs.  Puteþi sã vã mutaþi înapoi la el deschizându-l din
+ nou cu C-x C-f.  În acest fel puteþi avea un numãr destul de mare de
+ fiºiere deschise în Emacs.
+ 
+ >> Creaþi un fiºier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
+    Introduceþi un text oarecare, editaþi-l, apoi salvaþi "foo" tastând
+    C-x C-s.  În cele din urmã, tastaþi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
+    pentru a vã întoarce la tutorial.
+ 
+ Emacs-ul stocheazã textul fiecãrui fiºier într-un obiect numit
+ "buffer".  Deschiderea unui fiºier creeazã un nou buffer în Emacs.
+ Pentru a vedea o listã a bufferelor existente în Emacs, tastaþi
+ 
+       C-x C-b   (lista de buffere)
+ 
+ >> Încercaþi C-x C-b acum.
+ 
+ Observaþi cum fiecare buffer are un nume ºi, uneori, un nume de fiºier
+ corespunzãtor fiºierului al cãrui conþinut este menþinut în buffer-ul
+ respectiv.  Unele buffere nu corespund nici unui fiºier.  De exemplu,
+ buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fiºier asociat.  Este
+ buffer-ul care conþine lista de buffere ºi a fost creat de comanda C-x
+ C-b.  Orice text pe care îl vedeþi într-o fereastrã a Emacs-ului este
+ întotdeauna parte dintr-un buffer.
+ 
+ >> Tastaþi C-x 1 pentru a scãpa de lista de buffere.
+ 
+ Dacã faceþi schimbãri în textul unui fiºier, apoi deschideþi un alt
+ fiºier, primul fiºier nu este salvat.  Schimbãrile efectuate rãmân în
+ Emacs, în buffer-ul asociat acelui fiºier.  Crearea sau editarea
+ buffer-ului celui de-al doilea fiºier nu are nici un efect asupra
+ buffer-ului primului fiºier.  Acest lucru este foarte util, dar
+ înseamnã cã aveþi nevoie de o modalitate convenabilã de a salva
+ buffer-ul primului fiºier.  Ar fi obositor sã fie necesar sã vã mutaþi
+ înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s.  Din acest
+ motiv existã comanda:
+ 
+       C-x s   salveazã niºte buffere
+ 
+ C-x s vã întreabã despre fiecare buffer care conþine modificãri (ºi
+ care nu a fost salvat) dacã doriþi sã-l salvaþi.
+ 
+ >> Introduceþi o linie de text, apoi tastaþi C-x s.
+    Ar trebui sã vã întrebe dacã sã salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
+    Raspundeþi "da" la întrebare tastând "y".
+ 
+ 
+ * EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
+ -------------------------------
+ 
+ Existã mult mai multe comenzi Emacs decât combinaþii de taste bazate
+ pe CONTROL ºi META.  Soluþia în Emacs este folosirea comenzilor
+ eXtinse.  Acestea sunt de douã feluri:
+ 
+       C-x     eXtinde un caracter; urmatã de un caracter
+       M-x     eXtinde un nume; urmatã de un nume lung
+ 
+ Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
+ decât comenzile despre care aþi învãþat pânã acum.  Aþi vãzut deja
+ douã dintre ele: comanda de deschis fiºiere (C-x C-f) ºi comanda de
+ salvat fiºiere (C-x C-s).  Un alt exemplu este comanda de pãrãsit
+ Emacs-ul: C-x C-c.  (Nu vã temeþi cã veþi pierde schimbãri fãcute în
+ fiºiere; înainte de a termina sesiunea curentã Emacs, C-x C-c vã va
+ întreba dacã doriþi sã salvaþi fiºierele modificate.)
+ 
+ C-z este comanda cu care puteþi ieºi din Emacs *temporar* - astfel
+ încât sã puteþi sã vã întoarceþi la aceeaºi sesiune Emacs mai târziu.
+ 
+ Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendã" Emacs-ul; asta înseamnã
+ cã, deºi vã veþi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
+ distrus.  În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
+ uzuale puteþi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
+ 
+ Pe sistemele care nu implementeazã mecanismele de suspendare, C-z
+ creeazã un subshell care ruleazã sub Emacs pentru a vã oferi
+ posibilitatea de a rula alte programe ºi de a vã întoarce la Emacs mai
+ târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevãrat din Emacs - comanda
+ `exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzualã de a vã
+ întoarce în Emacs.
+ 
+ În general C-x C-c se foloseºte înainte de pãrãsirea sistemului.
+ Puteþi folosi aceastã comandã ºi pentru a ieºi din instanþe de Emacs
+ lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
+ s-ar putea sã nu fie capabile sã foloseascã facilitaþile de suspendare
+ ale Emacs-ului.  În mod normal însã, dacã nu sunteþi pe cale sã
+ pãrãsiþi sistemul, este mai bine sã suspendaþi Emacs-ul cu C-z decât
+ sã ieºiþi complet cu C-x C-c.
+ 
+ Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x.  Aceasta este lista celor
+ pe care le-aþi învãþat pânã acum:
+ 
+       C-x C-f         deschide un fiºier
+       C-x C-s         salveazã fiºierul
+       C-x C-b         listeazã bufferele
+       C-x C-c         pãrãseºte Emacs-ul
+       C-x u           anuleazã
+ 
+ Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite ºi mai rar
+ sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri.  Un exemplu
+ este comanda replace-string (înlocuieºte-ºir) care înlocuieºte global
+ toate apariþiile unui ºir de caractere cu alt ºir de caractere.  Când
+ tastaþi M-x, Emacs-ul afiºeazã pe ultima linie de pe ecran "M-x" ºi
+ puteþi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
+ Puteþi sã tastaþi doar "repl s<TAB>" ºi Emacs-ul va completa numele.
+ Terminaþi comanda cu <Return>.
+ 
+ Comanda replace-string necesitã douã argumente - ºirul ce va fi
+ înlocuit ºi ºirul înlocuitor.  La sfârºitul introducerii fiecãrui
+ argument trebuie sã tastaþi <Return>.
+ 
+ >> Mutaþi cursorul pe linia goalã care se gãseste douã linii mai jos.
+    Tastaþi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
+ 
+    Observaþi modul în care aceastã linie s-a modificat: aþi înlocuit
+    toate apariþiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dupã
+    poziþia iniþialã a cursorului.
+ 
+ 
+ * SALVARE AUTOMATÃ
+ ------------------
+ 
+ Dacã aþi facut schimbãri într-un fiºier, dar nu le-aþi salvat, aceste
+ schimbãri se pot pierde în cazul în care sistemul se blocheazã.
+ Pentru a vã proteja munca, Emacs-ul salveazã periodic un fiºier de
+ "autosalvare" pentru fiecare fiºier pe care îl editaþi.  Acest fiºier
+ are un "#" la început ºi unul la sfârºit; de exemplu, dacã fiºierul
+ dumneavoastrã se numeste "hello.c", fiºierul de autosalvare
+ corespunzãtor se va numi "#hello.c#".  Când salvaþi fiºierul în mod
+ normal, Emacs-ul ºterge fiºierul de autosalvare.
+ 
+ În cazul unei cãderi a sistemului, puteþi sã vã recuperaþi fiºierul de
+ autosalvare deschizând fiºierul în mod normal (fiºierul pe care îl
+ editaþi, nu pe cel de autosalvare) ºi tastând dupã aceea M-x recover
+ file<Return>.  Când vi se cere confirmarea, tastaþi yes<Return> pentru
+ a continua ºi a recupera fiºierul.
+ 
+ 
+ * ZONA DE ECOU
+ --------------
+ 
+ Dacã Emacs-ul observã cã tastaþi comenzile încet, vi le va arãta la
+ marginea de jos a ecranului într-o zona numitã "zona de ecou".  Zona
+ de ecou conþine cea mai de jos linie a ecranului.
+ 
+ 
+ * LINIA DE MOD
+ --------------
+ 
+ Linia de deasupra zonei de ecou se numeºte "linia de mod" ("mode line"
+ în limba englezã).  Linia de mod conþine ceva de genul:
+ 
+ --**-Emacs: TUTORIAL          (Fundamental)--L670--58%----------------
+ 
+ Aceastã linie prezintã informaþii utile despre starea Emacs-ului ºi
+ despre textul pe care îl editaþi.
+ 
+ Stiþi deja ce înseamnã numele fiºierului - este fiºierul pe care l-aþi
+ deschis.  -NN%-- indicã poziþia curentã a cursorului în text - NN la
+ sutã din text este deasupra primei linii de pe ecran.  Dacã începutul
+ fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea --Top-- în loc de
+ --00%--.  Dacã sfârºitul fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea
+ --Bot-- (de la "bottom" în limba englezã).  Dacã fiºierul este atât de
+ mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veþi vedea
+ --All--.
+ 
+ Stelele de la începutul liniei de mod semnalizeazã existenþa unor
+ modificãri nesalvate în text.  Imediat dupã deschiderea fiºierului,
+ porþiunea respectivã din linia de mod nu conþine nici o stea, doar
+ minusuri.
+ 
+ Porþiunea dinãuntrul parantezelor vã spune modul de editare curent.
+ Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiþi chiar
+ acum.  Este un exemplu de "mod major".
+ 
+ Emacs-ul are multe moduri majore.  Unele dintre ele sunt destinate
+ editãrii diferitelor limbaje ºi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
+ Lisp, modul Text, etc.  Numai un mod major poate fi activ la un moment
+ dat ºi numele sãu va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
+ acum.
+ 
+ Fiecare mod major schimbã comportamentul unor comenzi.  De exemplu
+ existã comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
+ fiecare limbaj de programare are o idee diferitã despre felul cum ar
+ trebui sã arate un comentariu, fiecare mod major trebuie sã le
+ introducã într-un alt fel.  Existã câte o comandã asociatã fiecãrui
+ mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major.  De
+ exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
+ "Fundamental".
+ 
+ Dacã editaþi text în limba românã, cum ar fi de exemplu acest fiºier,
+ ar trebui probabil sã folosiþi modul Text.
+ 
+ >> Tastaþi M-x text-mode<Return>.
+ 
+ Nu vã temeti, nici una din comenzile pe care le-aþi învãþat pânã acum
+ nu schimbã Emacs-ul prea mult.  Puteþi observa acum cã M-f ºi M-b
+ trateazã apostrofurile ca parte din cuvinte.  Înainte, în modul
+ Fundamental, M-f ºi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
+ cuvinte.
+ 
+ Modurile majore opereazã schimbãri subtile, ca cea descrisã mai sus.
+ Majoritatea comenzilor executã aceeaºi operaþie în fiecare mod major,
+ dar funcþioneazã puþin diferit.
+ 
+ Pentru a vedea documentaþia referitoare la modul major curent, tastaþi
+ C-h m.
+ 
+ >> Folosiþi C-u C-v o datã sau de mai multe ori pentru a aduce aceastã
+    linie aproape de începutul ecranului.  Tastaþi C-h m ca sã aflaþi
+    diferenþele dintre modul Text ºi modul Fundamental.  Tastaþi C-x 1
+    pentru a ºterge documentaþia de pe ecran.
+ 
+ Modurile majore se numesc "majore" pentru cã existã ºi moduri minore.
+ Modurile minore sunt ajustãri minore ale modurilor majore.  Fiecare
+ mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
+ celelalte moduri minore ºi independent de modul major curent.  Puteþi
+ sã nu folosiþi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaþie de
+ moduri minore.
+ 
+ Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaþi text,
+ este modul "Auto Fill".  Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
+ automat liniile la spaþiul dintre cuvinte de fiecare datã când
+ introducând text creaþi o linie care este prea lungã.
+ 
+ Puteþi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
+ Când acest mod este activat, îl puteþi dezactiva executând aceeaºi
+ comandã.  Dacã modul este dezactivat, aceastã comandã îl activeazã,
+ când este activat, comanda îl dezactiveazã.  Se spune cã aceastã
+ comandã inverseazã modul.
+ 
+ >> Tastaþi M-x auto-fill-mode<Return> acum.  Introduceþi apoi o linie
+    conþinând "asdf " de mai multe ori, pânã când linia se sparge în
+    douã.  Trebuie sã puneþi spaþii între cuvinte pentru cã Auto Fill
+    sparge linia numai la spaþii.
+ 
+ Marginea este stabilitã în mod normal la 70 de caractere, dar puteþi
+ schimba aceastã valoare cu comanda C-x f.  Introduceþi valoarea doritã
+ ca argument numeric pentru C-x f.
+ 
+ >> Tastaþi C-x f cu 20 ca argument numeric.  (C-u 2 0 C-x f).
+    Introduceþi apoi un text oarecare ºi observaþi cum Emacs-ul umple
+    linii de maximum 20 de caractere.  Restauraþi marginea la 70 de
+    caractere folosind din nou C-x f.
+ 
+ Dacã faceþi schimbãri în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
+ rearanjeazã paragraful.  Pentru a face acest lucru, trebuie sã tastaþi
+ M-q (META-q) cu cursorul poziþionat înãuntrul paragrafului.
+ 
+ >> Mutaþi cursorul în paragraful precedent ºi tastaþi M-q.
+ 
+ 
+ * CÃUTARE
+ ---------
+ 
+ Emacs-ul poate cautã ºiruri (grupuri continue de caractere sau
+ cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faþã de poziþia curentã a cursorului
+ în text).  Cãutarea unui ºir este o operaþie ce mutã cursorul;
+ cursorul este mutat în poziþia corespunzãtoare urmãtoarei apariþii a
+ ºirului în text.
+ 
+ Cãutarea este diferitã în Emacs faþã de majoritatea editoarelor,
+ deoarece este "incrementalã".  Asta înseamnã cã execuþia operaþiunii
+ de cãutare se face în timp ce tastaþi ºirul de cãutat.
+ 
+ Comanda ce iniþiazã cãutarea este C-s pentru cãutare înainte ºi C-r
+ pentru cãutare înapoi.  AªTEPTAÞI!  Nu le încercaþi acum.
+ 
+ Când tastaþi C-s veþi remarca faptul cã ºirul "I-search" apare ca
+ prompt în zona de ecou.  Aceasta vã spune cã Emacs-ul este în modul de
+ cãutare incrementalã, aºteptând ca dumneavoastrã sã introduceþi ºirul
+ pe care doriþi sã-l cãutaþi.  Cãutarea poate fi terminatã cu <Return>.
+ 
+ >> Tastaþi acum C-s pentru a porni o cãutare.  ÎNCET, câte o singurã
+    literã la un moment dat, tastaþi cuvântul "cursor", fãcând o pauzã
+    dupã fiecare caracter tastat ca sã observaþi ce se întamplã cu
+    cursorul.  Acum aþi terminat de cãutat prima apariþie a cuvântului
+    "cursor".
+ >> Tastaþi C-s din nou, pentru a cãuta urmãtoarea apariþie a
+    cuvântului "cursor".
+ >> Tastaþi acum <Delete> de patru ori ºi observaþi miºcarea
+    cursorului.
+ >> Tastaþi <Return> pentru a termina cãutarea.
+ 
+ Aþi observat ce s-a întamplat?  În timpul unei cãutãri incrementale
+ Emacs-ul încearcã sã se poziþioneze pe prima apariþie a ºirului pe
+ care l-aþi introdus pânã în momentul respectiv.  Dacã vreþi sã vã
+ poziþionaþi pe urmãtoarea apariþie a cuvântului "cursor", nu trebuie
+ decât sã tastaþi C-s încã o datã.  Dacã nu mai existã o altã apariþie,
+ Emacs-ul va emite un sunet ºi vã va anunþa cã operaþiunea de cãutare a
+ eºuat ("failed" în limba englezã).  C-g este o altã metodã de a
+ termina cãutarea.
+ 
+ OBSERVAÞIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul ºi nu veþi mai
+ primi nici un rãspuns de la Emacs.  Aceasta indicã faptul cã o
+ "facilitate" a sistemului de operare numitã "controlul fluxului"
+ ("flow control" în limba englezã) intercepteazã caracterul C-s ºi
+ acesta nu mai ajunge la Emacs.  Pentru deblocarea ecranului, apãsaþi
+ C-q.  Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
+ "facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
+ din manualul Emacs-ului.
+ 
+ Dacã sunteþi în mijlocul unei cãutãri incrementale ºi tastaþi
+ <Delete>, veþi observa cã ultimul caracter în cãutarea incrementalã
+ este ºters ºi cãutarea se întoarce la poziþia anterioarã.  De exemplu,
+ sã presupunem cã aþi tastat "c", pentru a cãuta prima apariþie a lui
+ "c".  Dacã tastaþi "u", cursorul se va muta la prima apariþie a lui
+ "cu".  Tastaþi acum <Delete>.  Aceasta va ºterge "u"-ul din ºirul de
+ cãutare ºi cursorul se va muta înapoi la prima apariþie a lui "c".
+ 
+ Cãutarea incrementalã poate fi terminatã prin tastarea unui caracter
+ bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepþii - caracterele care sunt
+ specifice cãutãrii, cum ar fi C-s ºi C-r).
+ 
+ C-s începe o cãutare care inspecteazã textul de DUPÃ poziþia curentã a
+ cursorului.  Dacã doriþi sã cãutaþi în textul dinaintea poziþiei
+ curente a cursorului, folosiþi C-r.  Toatã discuþia referitoare la C-s
+ se aplicã ºi comenzii C-r, cu menþiunea cã direcþia de cãutare este
+ inversã.
+ 
+ 
+ * FERESTRE MULTIPLE
+ -------------------
+ 
+ Una dintre facilitãþile importante ale Emacs-ului este aceea de a
+ afiºa pe ecran mai multe ferestre simultan.
+ 
+ >> Mutaþi cursorul pe aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
+ 
+ >> Tastaþi acum C-x 2 pentru a împãrþi ecranul în douã ferestre.
+    Amândouã ferestrele vor afiºa acest tutorial.  Cursorul va rãmane
+    în fereastra din partea de sus a ecranului.
+ 
+ >> Tastaþi C-M-v pentru a miºca textul din fereastra de jos.
+    (Dacã nu aveþi o tastã META, tastaþi ESC C-v.)
+ 
+ >> Tastaþi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltã" în limba
+    englezã) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.
+ 
+ >> Tastaþi C-v ºi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
+    Continuaþi sã citiþi aceste instrucþiuni în fereastra de sus.
+ 
+ >> Tastaþi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
+    sus.  Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.
+ 
+ Puteþi continua sã folosiþi C-x o pentru a vã muta între ferestre.
+ Fiecare fereastrã are propria ei poziþie a cursorului, dar numai o
+ fereastrã aratã cursorul la un moment dat.  Toate operaþiile normale
+ de editare au efect în fereastra în care se gãseºte cursorul -
+ fereastra respectivã se numeºte "fereastra selectatã".
+ 
+ Comanda C-M-v este foarte utilã când editaþi text într-o fereastrã ºi
+ folosiþi cealaltã fereastrã pentru a citi documentaþii.  Puteþi þine
+ întotdeauna cursorul în fereastra în care editaþi, în timp ce avansaþi
+ textul din cealaltã fereastrã cu C-M-v.
+ 
+ C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META.  Dacã aveþi o tastã
+ META, puteþi tasta C-M-v þinând apãsate ºi CONTROL ºi META când tastaþi
+ v.  Nu conteazã care dintre CONTROL sau META este apãsatã mai întâi,
+ pentru cã amândouã acþioneazã prin modificarea caracterului pe care îl
+ tastaþi.
+ 
+ Dacã nu aveþi o tastã META ºi folosiþi ESC în loc, ordinea este
+ importantã: trebuie sã tastaþi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
+ nu va funcþiona, din cauza faptului cã ESC este un caracter de sine
+ stãtãtor, nu un modificator.
+ 
+ >> Tastaþi C-x 1 (în fereastra de sus) ca sã renunþaþi la fereastra
+    de jos.
+ 
+ (Dacã aþi tastat C-x 1 în fereastra de jos, aceastã comandã va închide
+ fereastra de sus.  Gândiþi-vã la ea aºa "Pãstreazã doar o fereastrã -
+ cea în care sunt acum.")
+ 
+ Nu este nevoie sã afisaþi acelaºi buffer în ambele ferestre.  Dacã
+ folosiþi C-x C-f pentru a deschide un fiºier într-o fereastrã,
+ cealaltã fereastrã nu se schimbã.  Puteþi deschide un fiºier diferit
+ în fiecare fereastrã.
+ 
+ O altã modalitate de a folosi douã ferestre ca sã afiºaþi lucruri
+ diferite:
+ 
+ >> Tastaþi C-x 4 C-f apoi numele unui fiºier.  Terminaþi comanda
+    cu <Return>  Observaþi cã fiºierul specificat apare în fereastra de
+    jos.  Cursorul la fel.
+ 
+ >> Tastaþi C-x o pentru a vã muta în fereastra de sus, apoi tastaþi
+    C-x 1 pentru a ºterge fereastra de jos.
+ 
+ 
+ * NIVELURI DE EDITARE RECURSIVÃ
+ -------------------------------
+ 
+ Uneori veþi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
+ recursivã".  Acesta este indicat de prezenþa unor paranteze drepte în
+ linia de mod în jurul numelui modului major.  De exemplu, s-ar putea
+ sã vedeþi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).
+ 
+ Pentru a ieºi din nivelul de editare recursivã, tastaþi ESC ESC ESC.
+ Aceasta este o comandã de ieºire de uz general.  O puteþi folosi ºi ca
+ sã ieºiþi din minibuffer sau ca sã eliminaþi ferestrele în plus.
+ 
+ >> Tastaþi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaþi apoi ESC ESC ESC
+    ca sã ieºiþi.
+ 
+ Nu puteþi folosi C-g pentru a ieºi dintr-un nivel de editare recursivã
+ deoarece comanda C-g este folositã pentru a anula comenzi ºi argumente
+ înãuntrul unui nivel de editare recursivã.
+ 
+ 
+ * CUM PUTEÞI OBÞINE MAI MULTE INFORMAÞII
+ ----------------------------------------
+ 
+ În acest tutorial am încercat sã furnizãm suficiente informaþii pentru
+ a face primii paºi în Emacs.  Existã atât de multe comenzi în Emacs
+ încât ar fi imposibil sã le explicãm pe toate aici.  S-ar putea însã
+ sã doriþi sã învaþaþi mai multe despre Emacs, deoarece oferã foarte
+ multe facilitaþi interesante.  Existã comenzi pentru a citi
+ documentaþia despre comenzile Emacs-ului.  Aceste comenzi ajutãtoare
+ sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit ºi "caracterul de ajutor".
+ 
+ Pentru a folosi aceste facilitãþi de ajutor, tastaþi caracterul C-h,
+ apoi un caracter ce specificã tipul de ajutor de care aveþi nevoie.
+ În cazul în care sunteþi nelãmurit, tastaþi C-h ? ºi Emacs-ul vã va
+ spune ce fel de ajutor vã poate oferi.  Dacã aþi tastat C-h ºi vã
+ rãzgândiþi (nu mai doriþi ajutor) puteþi tasta C-g pentru a anula
+ comanda.
+ 
+ (Anumite site-uri remapeazã caracterul C-h.  Nu ar trebui sã facã asta
+ orbeºte pentru toþi utilizatorii - aveþi motiv sã vã plângeþi
+ administratorului de sistem.  Între timp, dacã C-h nu afiºeazã un
+ mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaþi M-x
+ help<Return> în loc.)
+ 
+ Comanda elementarã de ajutor este C-h c.  Tastaþi C-h, apoi caracterul
+ c ºi o comandã alcãtuitã dintr-un caracter sau secvenþã de caractere
+ ºi Emacs-ul va afiºa o scurtã descriere a comenzii.
+ 
+ >> Tastaþi C-h c C-p.
+ 
+ Mesajul ar trebui sã fie ceva de genul
+ 
+       C-p runs the command previous-line
+ 
+ Aceasta vã spune "numele funcþiei".  Numele de funcþii sunt folosite
+ în principal pentru a adapta ºi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
+ funcþiilor sunt alese în aºa fel încât sã indice actiunea comenzii
+ respective, ele pot servi ca o documentaþie foarte scurtã, suficientã
+ ca sã vã aminteascã de comenzi pe care le-aþi învãþat deja.
+ 
+ Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) ºi (dacã
+ nu aveþi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
+ dupã C-h c.
+ 
+ Pentru a obþine mai multe informaþii despre o comandã, folosiþi C-h k
+ în loc de C-h c.
+ 
+ >> Tastaþi C-h k C-p.
+ 
+ Aceastã comandã afiºeazã documentaþia ºi numele funcþiei într-o
+ fereastrã separatã.  Când terminaþi de citit, tastaþi q pentru a
+ o elimina.  Nu trebuie sã faceþi acest lucru imediat.  Puteþi edita
+ o vreme, citind textul din fereastra de ajutor.
+ 
+ Câteva comenzi C-h utile:
+ 
+    C-h f      descrie o funcþie al cãrei nume trebuie sã-l
+               introduceþi
+ 
+ >> Încercaþi sã tastaþi C-h f previous-line<Return>.
+    Aceasta afiºeazã toatã informaþia pe care o are Emacs-ul despre
+    funcþia ce implementeazã comanda C-p.
+ 
+    C-h a      Command Apropos.  Tastaþi un cuvânt cheie ºi Emacs-ul va
+               lista toate funcþiile ºi variabilele ale cãror nume
+               conþin acel cuvânt cheie.  La stânga comenzilor care
+               pot fi invocate cu M-x va fi afiºatã o steluþã.
+               Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o
+               secvenþã de unul sau douã caractere ce executã aceeaºi
+               comandã.
+ 
+ >> Tastaþi C-h a fiºier<Return>.
+ 
+ Aceasta afiºeazã într-o altã ferastrã o listã a tuturor comenzilor M-x
+ al cãror nume conþine "fiºier".  Veþi vedea caractere-comandã de genul
+ C-x C-f listate lângã comanda nume corespunzãtoare (find-file).
+ 
+ >> Tastaþi C-M-v ca sã deplasaþi conþinutul ferestrei de ajutor.
+    Faceþi acest lucru de câteva ori.
+ 
+ >> Tastaþi C-x 1 pentu a ºterge fereastra de ajutor.
+ 
+ 
+ * CONCLUZII
+ -----------
+ 
+ Þineþi minte, pentru a ieºi permanent din Emacs, folosiþi C-x C-c.
+ Pentru a ieºi temporar într-un shell (în aºa fel încât sã vã puteþi
+ întoarce la Emacs mai târziu) folosiþi C-z.
+ 
+ Acest tutorial a fost organizat în aºa fel încât sã fie pe înþelesul
+ noilor utilizatori - nu vã sfiiþi sã vã plângeþi autorilor dacã gasiþi
+ ceva neclar!
+ 
+ 
+ COPIERE
+ -------
+ 
+ Acest tutorial este rezultatul prelucrãrii unei serii lungi de
+ tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
+ pentru versiunea iniþialã de Emacs.
+ 
+ Cu scopul evitãrii oricãror confuzii datorate traducerii, las în
+ continuare noþita de copyright originalã în limba englezã.
+ 
+ This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
+ comes with permission to distribute copies on certain conditions:
+ 
+ Copyright (c) 1985, 1996 Free Software Foundation
+ 
+    Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
+    of this document as received, in any medium, provided that the
+    copyright notice and permission notice are preserved,
+    and that the distributor grants the recipient permission
+    for further redistribution as permitted by this notice.
+ 
+    Permission is granted to distribute modified versions
+    of this document, or of portions of it,
+    under the above conditions, provided also that they
+    carry prominent notices stating who last altered them.
+ 
+ Condiþiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaºi
+ spirit.  Citiþi fiºierul COPYING ºi apoi distribuiþi prietenilor copii
+ ale Emacs-ului.  Contribuiþi la eliminarea obstrucþionismului software
+ folosind, scriind ºi distribuind free software!
+ 
+ ;;; arch-tag: dcf252cf-bd67-4f8d-a440-1ec4b8dbfd70